Echipa de Mai. Partea a II-a

Ultimele zile petrecute împreună cu echipa de mai s-au încheiat în forţă! După picnicuri în aer liber, încărcate cu poveşti şi râsete, scenete, cântece şi nelipsiţii mici urmaţi de bezele cu ciocolată, ne-am retras la o cabană în Pălatca pentru ultima excursie tematică din această perioadă.

Alături de un grup de preadolescenţi, am explorat cât de important este să ne acceptăm pe noi înşine şi pe cei din jur. Ne-am descoperit puncte tari, participând la ateliere de tâmplărie şi pictură. Deşi a plouat torenţial a fost extraordinar să îi vedem pe copii absorbiti în activităţile practice. Am încercat, de asemenea, să scăpăm din închisoarea gândurilor negative care ne paralizează. Am identificat fiecare de ce anume ne e frică iar pentru a ne elibera, am învăţat să ne vedem ca fiind preţiosi şi să avem curajul să încercăm; eşecul nu e capăt de drum. Am experimentat de asemenea frumuseţea darului unei zile însorite şi ne-am delectat cu un urias foc de tabără!

Suntem recunoscători pentru implicarea voluntarilor noştri pe toată perioada (jos pălăria!), pentru entuziasmul şi energia aduse de echipa din Canada şi pentru generozitatea colaboratorilor noştri! Şi nu în ultimul rând ii multumim lui Dumnezeu pentru purtarea de grijă şi harul Lui colorat!

Alexandra Cupar

PicMonkey Collage


“Echipa de Mai”

PicMonkey CollageIn fiecare an, odată cu luna Mai, incepem o serie de activităţi intense ce durează aproximativ două săptămâni.

Programul nostru a debutat în forţă, cu o mini tabără la Someşul Rece, alături de un grup de copii din case de tip familial, judeţul Cluj. Ne-am căţărat pe dealuri, am mers la vânători după comori, am jucat bascket împotriva mâniei, am făcut cunoştinţă cu „Uriaşul de Fier” şi prin toate acestea am încercat să ne amintim că indiferent cine suntem şi de unde venim, fiecare nouă zi e o şansă pentru o alegere corectă, o răscruce… oare pe ce drum vom apuca?

De-a lungul săptămânii am fost alături şi de rezidenţii vârstici ai unui centru din Cluj, unde am avut parte de o dupămasă de discuţii plăcute şi  alături de un grup de tineri cu nevoi speciale cu care am avut bucuria de a vizita Salina Turda.

Echipa de voluntari continuă aventura la Beclean şi localităţile vecine pentru încă trei zile aşa că vă rugăm să ne păstraţi în gândurile şi rugăciunile voastre.

Carmen Borza